Ce este frica?

Dragostea și frica sunt două sentimente esențiale ale ființei umane. Toate emoțiile negative, precum ura, furia, gelozia, resentimentele, regretul, descurajarea, tristețea sunt legate de frică. Alte stări asociate fricii sunt anxietatea, stresul și îngrijorarea.

O definiție deșteaptă ne spune că frica este o emoție puternică provocată de o amenințare iminentă, implicând o reacție instantanee de alarmare care mobilizează organismul prin declanșarea unei serii de modificări fiziologice. Atenție!, frica este diferită de anxietate prin faptul că are obiect (animal de pradă, ruinare financiară etc.)

Pe scurt și simplu, am putea spune că frica apare atunci când există o amenințare la adresa stării noastre de bine de care nu suntem capabili să ne ocupăm pentru moment.

Principalele semne că frica începe să pună stăpânire pe noi:

  • La nivelul corpului: gură urscată, palpitații, durere de cap, redirecționarea sângelui de la extremități spre trunchi, încordarea mușchilor, mobilizarea generală a organismului de a acționa etc.
  • La nivel mental: încapacitatea de a ne concentra, îngrijorare persistentă, coșmaruri etc.
  • La nivelul comportamentului: iritabilitate, accese de râs necontrolat, ticuri, fobii etc.
Frica ne ajută să supraviețuim

Orice părinte își amintește fiorii copiilor lor atunci când s-au jucat cu ei cucu-bau sau de-a v-ați ascunselea. Dacă nu suntem părinți, cu siguranță, ne amintim aceste jocuri de când eram copii. Într-un fel, copiilor le este frică de frică. Multe din jocurile și pornirile spontane ale copiilor au rolul de a testa și extinde progresiv limitele în acest mod. Este o cunoaștere a lumii prin emoție, jucându-se cu frica.

! Pune-te în rolul unui copil care se joacă de-a cucu-bau sau de-a v-ați ascunselea. Cum te simți?

Frica este un sistem sofisticat de avertizare și frânare care ne ajută să estimăm când dorințele noastre de explorare ajung într-un punct pe care nu suntem pregătiți să-l înfruntăm, atunci când ne apropiem de o anumită limită personală. Este un sistem sofisticat pentru că el se bazează pe influențele parentale și pentru că operează în baza unor criterii personali (experiențe anterioare, motivații, dorințe, alte frici etc.) Când acest sistem funcționează bine, el ne ghidează impulsurile instinsctive într-un ritm sigur și constant. Toți avem nevoie de o anumită doză de anxietate care ne alimentează motivația și dorința de a evolua și de a învăța. Ce înseamnă însă o anumită doză pentru fiecare dintre noi nu putem ști cu exactitate. Aflăm aceasta în timp ce, adică făcând.

! Încearcă să îți conștientizezi doza de frică în funcție de activitățile pe care le realizezi. Ce factori determină diferența?

Nu cunoaștem să existe o zonă anume a creierului care să răspundă de frică. Dar, știm că experiențele cu încărcătură emoțională superioară, care implică agresivitate, frică, tristețe și chiar bucurie, sunt codificate de amigdală, pentru a fi introduse în memoria de lungă durată.

Astăzi, frica se declanșează mult prea repede și într-un mod prea impetuos

Reacția de frică parcă ar funcționa haotic și deseori nu-și mai îndeplinește scopul. Cunoștințele vaste pe care le deținem în prezent despre noi înșine și despre lume nu par să ne ajute. Ne facem griji în legătură cu hrana pe care o mâncăm pentru ca știm foarte multe despre problemele pe care le poate cauza; ne temem să intrăm în relații pentru că știm că există atâțea factori care o pot distruge; ne preocupă foarte mult educația copiilor noștri pentru ca știm că este ușor să faci greșeli ce au consecințe pe termen lung.

Uneori ne blocăm sau inghețăm, iar alteori ne asumam prea multe riscuri. Multe persoane au ajuns în punctul în care se află într-o continuă alertă și nu reușesc sa conștientizeze ce anume a declanșat acea neliniște. În acest punct este foarte greu sa ne revenim la o stare normala de calm mental, împăcare emoțională și conectare cu propria ființă.

! Este important să luăm în serios orice fior de neliniște, imediat ce apare. O viață incitantă, stimulantă și echilibrată presupune o gestionare iscusită a fricii.

Semne că avem dificultăți în a gestiona frica
  • ne asumăm prea multe riscuri;
  • gândim negativ – griji inutile, folosim constant cuvinte precum întotdeauna, deloc, niciodată, expresii precum Întotdeauna am avut ghinion, Este numai vina mea, Doar mie mi se putea întâmpla, Am avut şi eu noroc o dată în viaţă, Ştiam eu, că era prea frumos ca să fie adevărat etc;
  • ne este greu sa acceptăm că frica, eșecul sunt inevitabile atunci când facem ceva nou sau dificil, nu luăm măsuri pentru a controla frica, în consecință, ne controlează ea;
  • consumam alimente și băuturi care ne mențin organismul într-o stare de suprastimulare;
  • punem oamenii curajoși pe un piedestal, refuzând să credem că și noi am putea da dovadă de un asemenea curaj, de ex. Extraordinar! Eu niciodată nu as putea sa fac așa ceva, mi-ar fi mult prea frică!
  • ne alimentam constant subconștientul cu o imagine contraproductivă, ne etichetăm, ne criticăm aspru, de ex. Sunt un laș fără pereche!, Îmi fac tot timpul griji!
  • nu ne relaxam suficient și ignorăm semnalele corpului;
  • avem tot timpul fața schimonosită de griji, mergem cocoșat, simțim o stare permanentă de tensiune musculară;
  • petrecem prea mult timp cu oameni pesimiști, înspăimântați, triști;
  • refuzăm sau evităm să cunoaștem, înțelegem ceva mai mare decât noi, de ex. De ce suntem aici?, Care este menirea mea?, Cum as putea deveni mai bun la job, în relații, cu mine?
Ce se poate întâmpla dacă nu îmi iau frica în serios?
  • e posibil ca fobiile să se accentueze;
  • vom duce o viață foarte limitată;
  • vom transmite fricile copiilor noștri;
  • e posibil să dezvoltăm anumite dependențe sau afecțiuni.
Ce câștigăm, controlându-ne fricile?
  • o viață mai bogată în experiențe trăite cu bucurie;
  • vom simți ca am făcut pace cu noi înșine și cu viața;
  • vom face lucruri pentru a reuși, dar nu pentru a evita eșecul;
  • vom obține mai multe șanse de a ne dezvolta, de a fi promovat etc.
Cum putem să ne controlăm mai bine frica?
  • să ne asumăm un demers de dezvoltare personală sau un travaliu terapeutic;
  • fiind atenți asupra respirației și să facem exerciții de respirație;
  • în situații stresante putem face exerciții de întindere la fiecare 20 min și exerciții de relaxare progresivă;
  • să ne menținem mintea liniștită, sa medităm zilnic;
  • putem folosi afirmații și discursul interior pentru a gândi pozitiv, de ex. Sunt calm/ă și increzator/e!, Poate că este dificil, dar nu este imposibil!
  • Să vorbim la timpul prezent;
  • Să nu folosim negații;
  • să ne facem un plan de rezervă, de preferat să îl scriem, ce anume vom face în cel mai rău caz;
  • să evocăm progresele făcute și să inventariem toate momentele noastre de curaj și să le fixam foarte clar în memorie: ce senzații am avut în corp, ce simțeam, la ce mă gândeam, să ne încurajăm corpul sa retrăiască acele momente etc.
  • să reducem stimulenții din alimentație;
  • sa ne ocupam de frică treptat, cu blândețe și compasiune, gratificandu-ne după fiecare victorie;
  • sa exersam înainte de a aborda o situație reală, chiar și atunci când credem ca ne vom descurca;
  • să observam îndeaproape oamenii calmi, cu experiență și sa încercăm sa le oglindim limbajul corporal.

Frica ne face să ne înstrăinăm de noi înșine/de propriul sine, dar și de ceilalți. De-a lungul vieții putem trăi mai multe umbre ale fricii. O frică greu de gestionat este frica sau teama de eșec. Cineva a spus că frica este credința că nu vei reuși. Teama de eșec ne influențează principalele noastre roluri: cel de părinte, partener și angajat. Chiar și copiii sunt afectați de frica de a greși. Încrederea în sine este cea care ne poate ajuta să evităm situațiile în care frica devine davastatoare.

Lasă un comentariu