Eroul cu o mie de chipuri – o extraordinară sinteză asupra arhetipurilor

Recomand cartea lui Joseph Campbell Eroul cu o mie de chipuri, Ed. Herald (2020). În continuare găsiți câteva idei despre această carte.

Având o conștiință încăpătoare ne atingem scopul

Mai mult sau mai puțin conștientizat, scopul fiecăruia dintre noi este cunoașterea de sine, desăvârșirea. Acest lucru presupune capacitatea noastră de a juca cât mai multe roluri, de a întruchipa cât mai multe chipuri. Adică, să avem o conștiință expansionată și extraordinar de încăpătoare. Această nevoie existențială nu este întâmplătoare pentru că noi suntem întotdeauna constituiți din mai multe părți, noi nu mai suntem ființe singure după chipul unui singur Dumnezeu, avem sădit adânc în noi calități arhetipale ale copilului vulnerabil, ale eroului neînfricat, ale mamei iubitoare, ale tatălui protector și așa mai departe.

Cum putem avea o viață plină de semnificație?

Joseph Campbell un pasionat și un cercetător al miturilor și al religiilor în cartea sa Eroul cu o mie de chipuri descrie aventura unui erou. Este o carte inspirațională în care reușim să găsim răspunsul la întrebarea cum putem avea o viață plină de semnificație și cum putem să devenim cea mai bună versiune a noastră. Joseph Campbell sugerează că sarcina lumii moderne este să-și recapete semnificația spirituală – adică, să reușim să atingem maturitatea umană deplină în condițiile vieții contemporane.

Aceeași călătorie într-o mie de chipuri

El ne spune că întotdeauna ceea ce redescoperim este acea unică poveste, mereu aceeași, dar care își schimbă mereu forma și chipul, cel mai potrivit chip pentru fiecare dintre noi. Această poveste ne dă impresia persistentă și provocatoare că avem încă mult de experimentat, mult mai mult decât va fi vreodată cunoscut sau spus.

Călătoria eroului el o numește Monomit pentru că este aceeași călătorie, spre cunoaștere de sine, spre desăvârșire, dar sub diverse forme, doarece pretutindeni în lume, indiferent de timp și circumstanțe miturile se referă la această călătorie. Renunțarea, evitare sau amânarea călătoriei ne aduce doar nefericire pentru că este de fapt o negare a cursului firesc al lucrurilor.

Etapele călătoriei

Prima etapă a călătoriei eroului este plecarea și separarea, părăsirea zonei de confort a ceea ce este pentru el familiar și acceptarea provocării de a se întâlni cu primejdia, căci doar așa poate deveni mai bun, mai virtuos. Ca parte a aventurii sale el este inițiat și apoi se întoarce pentru a împărtăși și dărui și celorlalți din înțelepciunea dobândită.

O extraordinară sinteză

Înafară de faptul că este o carte inspirațională, eu numesc această carte clasică pentru că reunește aproape toate arhetipurile și reprezintă o extraordinară sinteză. Deci, deja este pe placul omului modern care mereu se plânge că nu are timp.

Călătoria noastră are loc, de fapt, în interior

Călătoria eroului cu o mie de chipuri este una care are loc în afară, dar și în interior. Aici găsim răspunsuri la probleme și căutări existențiale, cum ar fi moartea și trecerea timpului: înțelegerea relației dintre fenomenul trecător al timpului și viața nepieritoare ce trăiește și moare în toate lucrurile.

Ea (călătoria) ne arată că pentru a evolua trebuie să avem curajul de a păși în necunoscut și de a ne extinde treptat zona de confort, ne învață că potențialul nostru rezidă în a fi flexibili, deschiși față de nou, spontani. În fiecare zi să facem loc noului în viața noastră.

Aici găsim răspunsul la întrebarea care este potențialul nostru și de ce suntem capabili? Ne arată că imposibilul poate deveni posibil, dar nu oricum, ci prin efort susținut. În cele mai multe filme și povești moderne se vorbește despre talent și se omite prezentarea faptului că talentul în sine, fără efort, reprezintă o potențialitate, este latent și poate rămâne neexploatat. În mitologie, în schimb, această etapă a călirii interioare este prezentată prin disciplină, răbdare și consecvență în munca de îmblânzire, împrietenire și chiar îndrăgostire de propriii demoni și balauri.

Arhetipurile – sursă de modele

Un alt dar foarte prețios al acestei cărți este că furnizează modele. Noi ducem lipsă de eroi. Aceasta pentru că, astăzi, în comparație cu alte epoci în care noi eram niște exploratori sau creatori, centrul de interes al curiozității noastre, misterul esențial pentru noi nu sunt animalele, plantele sau miracolul sferelor, noi ne-am orientat toată atenția către noi înșine. Acest lucru prezintă avantaje, dar și dezavantaje. Noi ne simțim limitați de faptul că suntem bărbat sau femeie, de etapa de vârstă la care suntem, de profesia sau ocupația pe care o avem. Practic noi încercăm să existăm în limitele unor coordonate. Izolați fiind noi nu reușim să găsim modele. Astfel, noi ne rupem de conexiunea cu sursa existenței noastre. Ori, miturile, arhetipurile posedă o vitalitate extraordinară și genereaza o putere psihică foarte mare. Este necesar ca oamenii să înțeleagă și să fie capabili să vadă că aceeași mântuire este dezvăluită prin diferite simboluri. „Adevărul este unu”, putem citi în Vede; „înțelepții îi dau nume diferite”.

Această carte este o pledoarie pentru unitate vie și nepieritoare și pentru reintegrarea noastră pe un făgaș al firescului și al naturalului. Cum găsim și în carte Nu s-a scris nicăieri că vreun rit tribal ar fi încercat să oprească iarna. Dar omul modern mai are uneori asemenea pretenții.

Eroul cu o mie de chipuri poate fi un adevărat ghid de supraviețuire pentru omul modern care nu știe încotro se îndreaptă. El nu știe ce îl împinge să meargă mai departe. Comunicarea dintre conștientul și inconștientul psihicului uman a fost blocată, iar omul s-a rupt în două. În practica terapeutică, astăzi întâlnesc multe cazuri de disociere.

În încheiere, un citat:

Eroul modern, individul modern care are curajul să asculte chemarea și să caute regatul acelei prezențe cu care suntem sortiți să ne reunim, nu poate – și nici nu trebuie – să aștepte ca societatea căreia îi aparține să se elibereze de crustele mândriei, fricii, avariției raționalizate și ale ipocriziei sanctificate. „Trăiește”, spuse Nietzsche, „ca și când ziua a venit”. Nu societatea este cea care trebuie să-l călăuzească și să-l salveze pe eroul creator, ci exact invers. Și astfel, fiecare dintre noi ia parte la încercarea supremă – adică poartă crucea mântuitorului -,  nu în momentele strălucitoare ale mărețelor victorii dobândite de tribul său, ci în tăcerile propriei sale disperări.

Vezi și

Ce este un arhetip?
Tipuri arhetipale de răspuns în timpul pandemiei COVID-19
Arhetipurile în psihologie
Arhetipuri și roluri

Lasă un comentariu